Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei, finanţat de către Ministerul Culturii din România și coordonat de către
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Trimis la
Ceramica dacică din Munții Orăștiei se individualizează în repertoriul olăriei din Dacia preromană atât prin selecția de forme, cât și prin tehnica de realizare a recipientelor. Astfel, pe măsură ce ne apropiem de zona capitalei Regatului Dac, diversitatea tipurilor ceramice scade, vasele produse caracterizându-se mai ales printr-o eleganță „clasică”, de inspirație mediteraneană.
Trimis la
Împodobirea vaselor de lut ars prin pictură este o artă care se răspândește, mai ales, la sfârșitul epocii fierului în Europa temperată. În marile așezări dacice din epoca Regatului ceramica pictată este reprezentată cu precădere de forme folosite la masă (fructiere, castroane, străchini, cupe cu două torți etc.), dar și de recipiente mai mari. Unul dintre cele mai importante centre de producție a fost dava de la Brad, pe râul Siret, urmat ca importanță de Ocnița (jud. Vâlcea). Majoritatea vaselor pictate au fost decorate cu benzi de culoare roșie (diferite nuanțe) pe un fond alb-gălbui (numit angobă), sau aplicate direct pe pasta ceramică. Alte ornamente folosite frecvent au fost cele geometrice, mai mult sau mai puțin complexe.
Trimis la
Șapte monumente și locuri din România sunt incluse în prezent pe Lista Patrimoniului Comun al Umanității. Printre ele se numără și ansamblul de cetăți dacice din Munții Orăștiei.
Ansamblul figurează pe lista Patrimoniului mondial UNESCO din 1999, iar determinantul includerii sale l-a constituit valoarea siturilor arheologice.
Trimis la
Leoaica de argint a fost descoperită întâmplător în anii 1940 în zona cunoscută sub numele de „Pietroasa lui Solomon”, aflată în apropierea cetăţii de la Blidaru. Deloc lipsit de importantă, amintim că în aceeași zonă au fost descoperite, pe niște terase artificiale, baze de coloane din piatră ale unor temple dacice.
Pentru că împrejurările descoperirii şi locul precis nu sunt cunoscute, interpretarea obiectului este dificilă. El poate fi datat cu destulă imprecizie, pornind de la stilul reprezentării şi locul descoperirii, la sfârşitul epocii fierului.
Trimis la
Piesele de bronz descoperite în așezările dacice din Munții Orăștiei impresionează atât prin cantitatea lor, cât și prin calitatea execuției, care denotă nivelul ridicat al cunoștințelor tehnice, îmbinate cu simț artistic și rafinament, deținute de meșterii care le-au realizat. În același timp, indică existența unei clientele amatoare de asemenea bunuri și dovedesc gustul dacilor pentru anumite categorii de produse la modă care, în acest context, stau mărturie pentru o serie de activități și practici care depășesc, de multe ori, sfera cotidianului.
Trimis la
Programul Multianual de Cercetare a Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei porneşte de la premisa valorii inestimabile, ştiinţifice şi culturale, a siturilor înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Acest program are în vedere intensificarea cercetărilor arheologice (săpături şi investigaţii pluridisciplinare), achiziţionarea unor echipamente şi investiţii în analize şi cercetări, realizarea unei baze materiale solide și, nu în ultimul rând, punerea în valoare a acestor monumente conform standardelor internaţionale, pentru a putea fi incluse în circuitul turistic şi cultural naţional şi internaţional.
Coordonatorul programului este Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), Muzeul Civilizației Dacice și Romane (Deva), Muzeul Național de Istorie a României (București), Institutul de Arheologie si Istoria Artei, Academia Română (Cluj-Napoca).
Trimis la
Obiceiul de a marca recipientele ceramice cu microinscripții era obișnuit în antichitate. Fie că este vorba de mărci de olar, măsuri de capacitate, indicarea prețului, a conținutului sau a proprietarului, aceste notații sunt importante pentru arheologie, oferind informații suplimentare despre variate aspecte ale vieții cotidiene.
Semnele grafice incizate pe ceramică pot fi de două feluri: executate înainte de ardere, sau zgâriate în lutul deja ars (graffiti). De obicei, fiecare dintre aceste variante poate implica interpretări diferite.
Trimis la
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva organizează „Ziua Porților Deschise” pe șantierul arheologic de la Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte), jud. Hunedoara.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei împreună cu instituțiile partenere vă invită sâmbătă, 31 august a.c.ora 10.00, să vizitați situl arheologic de la Grădiștea de Munte, jud. Hunedoara, cu ocazia „Zilei Porţilor Deschise - Sarmizegetusa Regia 2013”.
Trimis la
Sambata, 9 august, va asteptam la Ziua portilor deschise pe santierul arheologic de la Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia!
Ca in fiecare an, in cadrul acestui eveniment va fi asigurat ghidaj de specialitate gratuit, vor fi prezentate descoperirile arheologice recente si se va organiza un atelier interactiv unde publicul va putea viziona reconstituiri tridimensionale ale diferitelor constructii dacice si ale unor artefacte.
Activitatile mentionate anterior se vor desfasura in intervalul orar 10 – 18.
Trimis la
O categorie aparte în cadrul inventarului arheologic rezultat din cercetarea cetăților și așezărilor dacice din sud-vestul Transilvaniei o constituie așa numitele “mâțe” (crampoane cu dinți de fier) după cum au fost denumite, urmând termenul tradiţional, de către primii lor descoperitori, la mijlocul secolului XX.
Din datele disponibile în prezent reiese că astfel de obiecte sunt cunoscute doar în zonele montane ale Europei de la nord de Alpi, începând cu epoca fierului (sunt prezente, de exemplu, în mediul celtic), fiind folosite de diferite culturi în mod tradițional până în secolul XX.
