Fortificaţia
Lucrările de fortificare au fost realizate pe versantul de nord. Fortificaţia cuprinde mai multe construcţii cu caracter militar: ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare din piatră, lemn şi pământ, construite pe terasele şi pe culmea dealului.
Primul dintre ele este un zid lung de 115 m şi gros de 2 m, ridicat pe panta de nord şi parţial pe cea de nord-est. Tehnica de construcţie este cea cunoscută sub numele de murus dacicus.
În extremitatea nord-estică a zidului amintit era dispusă intrarea în cetate: o poartă monumentală cu trepte de calcar încadrate de balustrade din andezit. Dincolo de această poartă se află platoul superior al cetăţii, de fapt trei terase în trepte, ce se succed pe direcţia est-vest. Prima terasă din faţa intrării este şi cea mai mare.
A doua dintre ele este închisă de un zid gros de 1,40 m. În acest caz, blocurile de colţ sunt prevăzute cu profilaturi verticale. În partea superioară zidul se putea termina cu creneluri sau un parapet de lemn. Incinta avea forma unui dreptunghi cu lungimea de 22 m şi lăţimea de 17 m. În interiorul ei se afla o clădire tot dreptunghiulară, din lemn, cu temelia din blocuri de calcar. Spre marginile de vest şi sud ale terasei au fost săpate în stâncă două canale menite să dreneze apa din precipitaţii. Înainte de a ajunge pe ultima terasă, un alt zid închidea din trei părţi o suprafaţă nivelată a stâncii, aproape de mijlocul căreia s-au păstrat patru gropi circulare unde se fixau, probabil, stâlpii de susţinere ai unui turn de veghe din lemn.
Cea de-a treia terasă – de fapt acropola – cu o poziţie dominantă (904 m altitudine) este înconjurată de un zid puternic de incintă, de formă trapezoidală, construit în tehnica specifică. În mijlocul ei se ridica un turn din lemn şi lut amestecat cu paie.
Pe versantul de nord-vest a fost amenajată o platformă de luptă, lungă de 18 m, mărginită în partea inferioară de un zid aşezat direct pe stânca tăiată în trepte. Pantele de sud, est şi vest sunt foarte abrupte, de accea aproape că nu necesitau ridicarea, pe ele, a unor construcţii de apărare.
Edificii de cult
Câteva plinte de calcar descoperite în anii ʽ60 pe una dintre terase indică existenţa unui templu patrulater, dar a fost imposibil de determinat planul antic al edificiului.
Construcţii/ amenajări civile
Afectarea sitului în secolul al XIX-lea şi durata redusă a săpăturilor arheologice au împiedicat identificarea unor construcţii sau amenajări civile. Atenţia cercetătorilor s-a îndreptat în special spre construcţiile cu rol militar.
Totuşi, unele obiecte arată existenţa unor ateliere. Astfel, de la Băniţa provin mai multe tipare din lut şi gresie, folosite probabil pentru turnarea unor piese din bronz, un creuzet şi o nicovală de bijutier. Un alt atelier, de data aceasta de făurărie, a funcţionat, se pare, la baza dealului.