Vasele ceramice descoperite în cetate erau lucrate atât manual, cât şi la roata olarului (vase de provizii, fructiere, străchini, ceşti). Din lut ars au fost confecţionate şi fusaiole pentru fusul de tors lână sau greutăţi pentru războiul de ţesut.
Ustensilele şi uneltele din fier nu sunt foarte numeroase, dar acoperă aproape întreaga panoplie a îndeletnicirilor vremii, de la agricultură şi viticultură (seceri, cosoare, foarfeci), la făurărie (dornuri, dălţi) şi tâmplărie (topoare, bărzi, tesle, pile, sfredele). Nu lipsesc din descoperiri nici materialele mărunte (cuţite, cuie, piroane, ţâţâni, balamale, crampoane), piesele de harnaşament (zăbale, pinteni) sau armele din fier (vârfuri de suliţe sau săgeţi, o sabie cu lama triunghiulară în secţiune). O descoperire aparte este cea a unei piese din bronz (modiolus) de la o catapultă.
Probabil dintr-un atelier de orfevrărie proveneau două creuzete din lut, un mic ciocan din fier, o filieră din fier, piese de bronz cu defecte de turnare, numeroase bucăţi de tablă şi nituri din bronz folosite pentru repararea unor vase. În astfel de ateliere au fost produse unele dintre 
podoabele descoperite în cetate (fibule din argint, un colan realizat dintr-o bandă de argint, brăţări din bronz cu ornamente şnurate, verigi din bronz cu nodozităţi, catarame de centură). Pe lângă produse locale de orfevrărie, s-a descoperit o cantitate importantă de produse din argint sau bronz provenite din lumea greco-romană sau celtică (căni, caserole, castroane, vase de tip krater, simpulum sau situla). În aceeaşi categorie se încadrează unele piese din bronz ce decorau picioarele unui pat.
Din cetate sau din împrejurimi provin mai multe imitaţii locale după monede greceşti sau romane. Totodată, s-au descoperit şi monede străine originale, cum sunt cele 35 din bronz bătute de către oraşul Histria.